LEADER
2023-2027

LEADER
2014-2020

MENIU

Informații generale privind implementarea SDL prin intermediul LEADER

Puncte tari / Puncte slabe / Oportunități / Amenințări

Analiza nevoilor de dezvoltare și a potențialului zonei

Puncte tari

  • Poziția geografică în Defileul Dunării - la limita a 2 județe și 2 regiuni și la granița cu Serbia.
  • Expunerea terenurilor spre Sud cu suprafețe însorite;
  • Toate localitățile din GAL au teritoriu în interiorul Parcului Natural PF și site-uri Natura 2000;
  • Obiective naturale: râuri spectaculoase, chei, peșteri, cascade, puncte de belvedere, Decebal, Cazanele Dunării, Ostrovul M.Veche, Zona Baziaș etc.
  • Resursele bogate de patrimoniu cultural: Mori de apă; Cetăți; Muzee, Evenimente;
  • Zonă bogată în resurse: resurse minerale; apa, lemnul și piatra ca resurse naturale; fondul cinegetic;
  • Infrastructura în limite bune de dezvoltare; Utilitățile asigurate în majoritatea localităților;
  • Servicii sanitare asigurate: dispensare umane, stomatologii, dispensare veterinare etc.;
  • Existența porturilor amenajate – cele mai multe nefuncționale;
  • Punctul de trecere al Frontierei cu BACul de la M.Nouă;
  • Mica Europă-Zona cu comunități multietnice și comunități vecine de etnii diferite (sârbe, cehe, române);
  • Exemple pozitive de tineri ocupați în activități locale și stabiliți în teritoriu;
  • Funcționarea GAL Clisura Dunării și programele implementate în 2 perioade de programare;
  • ONGuri cu specific etnic, asistența socială, sportive, de pescuit etc.;
  • Modalitatea de organizare în devălmășie a administrării morilor de apă;
  • Festivalurile Culturale-peste 30 de EVENIMENTE organizate anual;
  • Formațiile folclorice și culturale și ansambluri de dansatori;
  • Cooperarea internațională în special cu Serbia și Cehia;
  • Zona turistică Clisura Dunării; numărul de turiști care tranzitează zona anual;
  • Tradiția unor produse unice: smochinele, cartoful, mălaiul alb, peștele etc.;
  • Existenta fermelor mici de familie: animale, legume, apicultură;
  • Existența infrastructurii economice: prelucrarea primară a lemnului; confecții textile; minerit;
  • Capacitatea bună de cazare a turiștilor;

Puncte slabe

  • Izolarea / depărtarea față de centre urbane importante;
  • Relația dintre autoritățile locale – Administrația RNPNPF – Locuitori;
  • Trasee montane neamenajate, necunoscute sau neicluse în circuitele turistice;
  • Slaba capacitate de păstrare și punere în evidență a patrimoniului natural și cultural autentic;
  • Dezvoltarea neechilibrată a infrastructurii și a serviciilor;
  • Depozitarea deșeurilor pe malurile râurilor sau pe văi; educația precară a populației privind gestionarea deșeurilor;
  • Lipsa unor porturi turistice pentru agrement și pentru transportul persoanelor;
  • Lipsa locurilor de muncă mediu și bine plătite și slaba calificare a RU; nivelul mediu de instruire al populației; Populația îmbătrânită; numărul locuitorilor în scădere; numărul mic de copii; tinerii pleacă la facultate și nu se mai întorc; ponderea mare a pensionarilor; migrația sezonieră în Europa;
  • Lipsa inițiativei și implicării voluntare în administrarea localităților și în activități asociative;
  • Slaba capacitate de asociere a agenților economici și administrațiilor locale pentru inițierea de evenimente și produse turistice;
  • Slaba colaborare dintre producătorii locali și operatorii de turism pentru a valorifica produsele locale;
  • Lipsa serviciilor sociale la nivel local – pentru copii și bătrâni;
  • Dezvoltarea neechilibrată a turismului în cele două părți ale Clisurii
  • Perioada scurtă de sezon de vară – maxim 5 luni (cu 2 luni de vârf);
  • Centrele de informare – nu sunt funcționale și nu sunt exploatate corespunzător;
  • Sărăcia evenimentelor publice și a poveștilor despre locuri;
  • Lipsa centrelor de prelucrare a produselor locale (puncte de sacrificare, bucătării autorizate etc.);
  • Slaba promovare a ofertei turistice: Lipsa pachetelor și a unui concept unitar de Brand al Clisurii;
  • Slaba dezvoltare a serviciilor adiacente turismului și de petrecere a timpului liber;
  • Slaba capacitate de dezvoltare a start-up-urilor pentru tineri și alți antreprenori locali;

Oportunități

  • Strategia Dunării;
  • Interesul turiștilor Cehi de a vizita zona;
  • 3 Aeroporturi internaționale la mai puțin de 200 km de teritoriu (Belgrad, Timișoara, Craiova);
  • Investițiile consistente în turism și transport de pe malul sârbesc;
  • PNDR – DR 36 LEADER;
  • Programele Operaționale și Complement: PNDR; PO Pescuit; Programul Transfrontalier România-Serbia; PO Regional; PO Dezvoltare Durabilă; PO Tranziție Justă; PO Educație și Ocupare; PO Incluziune și Demnitate Socială; PO Sănătate;
  • Programul Național pentru Redresare și Reziliență
  • Teritoriul este străbătut de 2 piste cicloturistice importante la nivel European și de traseul de drumeție pedestră Europeana E3;

Amenințări

  • Fenomenul ”celor 2 Clisuri” datorită limitei dintre regiuni;
  • Deversările periodice din lacul de acumulare PF;
  • Alunecările de teren frecvente și blocarea DN care străbate Clisura – teama creată în acest sens și pentru cetățeni și pentru turiști;
  • Închiderea periodică a drumului datorită căderilor de pietre de pe versanți;
  • Trendul migraționist al populației spre Occident și spre Vestul României;
  • Fenomenul corupției la nivel local și județean;
  • Existența speculanților (cetățeni / firme străine) – interesați de cumpărarea terenurilor agricole și terenurile de pe malul Dunării doar pentru speculă financiară;
  • Schimbările legislative dese;
  • Mirajul lucrului în străinătate mai ales pentru tineri;
  • Birocrația obținerii finanțărilor și schimbarea frecventa a condițiilor de finanțare și implementare;
  • Reducerea / Stoparea activității de pescuit;

Identificarea nevoilor

N1. Investiții în infrastructura mare a teritoriului.

Zona nu se poate dezvolta fără infrastructura mare care este încă o nevoie esențială. Avem zone care nu sunt acoperite de rețele electrice, comunități fără canalizare sau rețea de apă, drumuri încă greu practicabile, dificultăți în trecerea frontierei (pe teritoriul GAL). GAL va sprijini complementar această nevoie prin crearea cadrului de colaborare între actorii publici pentru a iniția proiecte de anvergură legate de infrastructura mare.

N2. Creșterea calității și diversificarea serviciilor turistice și de recreere în Clisura Dunării.

Afluxul turiștilor ca urmare a promovării zonei și a perioadei pandemice a evoluat disproporționat în comparație cu creșterea calității serviciilor – aspect care poate dăuna pe termen lung dezvoltării sustenabile a singurului sector economic productiv și eficient pentru zonă.

N3. Sprijinirea producătorilor locali pentru a iniția lanțuri scurte de distribuție.

Produsele locale sunt în declin datorită interesului scăzut al tinerilor, lipsei pieței de desfacere și slabei eficiențe economice a acestora. Nevoia este corelată cu tema principală a SDL în sensul în care turiștii care vin în regiune vor produse locale (pește, vânat, smochine etc.) și turismul devine o bună oportunitate pentru producătorii locali de a crește eficiența economică a acestor produse.

N4. Promovarea Clisurii Dunării ca destinație turistică unică.

Nevoia răspunde riscului din SWOT privind fenomenul celor ”2 clisuri”. Nevoia de destinație unică și chiar de a coopera cu zonele învecinate pentru a dezvolta oferte turistice pe o zonă mai largă este legată de principiul promovării serviciilor turistice pe piețe mai îndepărtate și de a profita de turiști din zone mai îndepărtate.

N5. Atragerea tinerilor în servicii turistice prin educație școlară și educație antreprenorială.

În acest moment sistemul educațional nu este adapta specificului local iar tinerii care finalizează școala în regiune nu sunt atrași să se întoarcă după finalizarea studiilor și să inițieze afaceri locale bazate pe turism și pe servici oferite turiștilor și localnicilor. Nevoia este legată specific de creșterea atractivității zonei pentru tineri încă din timpul educației școlare;

N6. Stimularea Asociativității, Cooperării și schimbului de bune practici în domeniul turistic.

Una dintre principalele nevoi în teritoriul GAL este stimularea asociativității atât între actorii publici cât și între și cu cei privați. Principiul parteneriatului exersat în programarea anterioară va fi continuat și, de asemenea, vor fi sprijinite proiectele în parteneriat, în asociere sau cele de cooperare între diverse entități și cu alte teritorii.

N7. Stimularea antreprenorialului pentru Ocupare și crearea de noi locuri de munca.

Locurile de muncă mediu și bine plătite sunt un punct slab al regiunii. GAL își propune să crească capacitatea actorilor economici din regiune de a asigura locuri de muncă mediu și bine plătite fie la nivel de angajați fie prin stimularea antreprenorialului (mai ales în rândul tinerilor) și inițierii de noi locuri de muncă pentru a sprijini dezvoltarea fiecărei comunități locale.

Componența parteneriatului și procesul de implicare a comunității în dezvoltarea strategiei

Descrierea caracterului incluziv si nediscriminatoriu al parteneriatului

Procesul de construire a parteneriatului a început înainte de semnarea contractului de finanțare pentru dezvoltarea SDL. Odată cu modificarea condițiilor privind noua SDL (50% urban, nr. minim de comunități); GAL a început un demers de dezbatere și consultare la nivelul reprezentanților UAT pentru a stabili cel mai optim proces de extindere către zonele albe (Orșova și Moldova Nouă) și de întregire a teritoriului omogen Clisura Dunării.

Odată cu decizia Mun. Orșova și de a se alătura GAL Platoul Mehedinți și a Comunei Eșelnița de a urma municipiul Orșova, Moldova Nouă a răspuns invitației de a se alătura GAL Clisura Dunării și, odată cu acesta, și celelalte 2 comune Pojejena și Socol au luat decizia de a se alătura teritoriului din care fac parte (în perioada anterioară de programare, datorită imposibilității de a realiza un continuu fără Moldova Nouă, au făcut parte din GAL Călugăra, cu care se învecinau). Odată cu deciziile finale au urmat și HCL de a adera la GAL Clisura Dunării.

GAL a continuat atragerea membrilor din mediul privat din teritoriile noi; Moldova Nouă era deja reprezentat în GAL prin organizații de turism și ale minorităților; în cele 2 localități a fost necesar să promovăm parteneriatul cu GAL și în rândul membrilor privați, atrăgând membri ai parteneriatului din ambele localități și membri noi din Moldova Nouă.

GAL implementează proiectul GET Social Economy, proiect care acoperă toată Clisura Dunării de la Orșova (inclusiv) și până la Baziaș, aspect care a ajutat foarte mult la construirea parteneriatului.  

O a 3-a dimensiune de dezvoltare a parteneriatului a fost atragerea de membri privați din teritoriul actual al GAL și aici am insistat în a atrage în rândul partenerilor, beneficiari ai GAL – aceștia exprimându-și interesul de a se alătura GAL.

Descrierea interesului și implicării în dezvoltarea teritoriului a partenerilor din cadrul fiecărui sector:

Autoritățile publice locale

Autoritățile publice locale au cel mai mare interes de a menține UNITĂ o zonă omogenă aflată la granița dintre 2 regiuni de dezvoltare și de a colabora cu Administrația Parcului Natural PF pentru o dezvoltare durabilă a întregii microregiuni; Alt interes major este accesul la resursele de finanțare a proiectelor dar și la cooperare și schimb de experiență cu alte teritorii din țară și din EUROPA. Interesul de la nivel regional și județean fiind mai redus crește interesul microregional.

Sectorul privat

Sectorul privat din Clisura este unul marginalizat și cu acces redus la resurse. Vadul turistic generat în ultimii ani în regiune a dus la un bum de dezvoltare - din 2000 încoace în fiecare an capacitatea de cazare din Clisura Dunării se dublează fără a genera și servicii care să țină turiștii un sejur mai lung sau în extra sezon turistic și fără a controla calitatea efectivă a serviciilor dezvoltate. Interesul este legat de aceste tendințe de dezvoltare și de asigurarea servicii de calitate.

Societatea civilă

Interesul societății civile locale este unul legat strâns de accesul la resurse - ONG-urile mici din teritoriul GAL nefiind capabile să acceadă la resurse financiare din proiecte și programe; interesul lor este de a identifica surse financiare și resurse de reprezentare și de creștere a implicării la nivel local în sprijinirea misiunii lor sociale (de cele mai multe ori) sau de reprezentare a unor categorii economice (turism, pescuit, antreprenoriat social etc.).

Entități provenite din afara teritoriului acoperit de parteneriat

Entitățile dina afara GAL sunt foarte putințe - sunt cele care au participat la inițierea GAL au sprijinit permanent organizarea GAL și transferul de know how către echipa GAL și, de asemenea, un ONG cu interes specific - Speologie - zona fiind una cu multe peșteri și cu interes major pentru speologi.

Acțiunile realizate pentru implicarea comunității în procesul de elaborare a SDL

Consultarea comunităților locale a avut la bază principiile abordării de jos în sus propusă de CLLD:

  • Principiul abordării participative ( planificării participative);
  • Principiul implicării și inițiativei locale;
  • Principiul deliberării privind acțiunile finanțate prin GAL;

Acțiunile de animare din care a rezultat SDL au fost următoarele:

  • 10 întâlniri de culegere a informațiilor legate de dezvoltarea SDL – la nivelul fiecărei localități din GAL am realizat o întâlnire care a durat între 90 și 18 minute întâlnire în cadrul căreia am prezentat pe scurt situația GAL, am setat elementele SWOT, am analizat Viziunea de dezvoltare a GAL și a realizat o listă de idei de proiecte și acțiuni necesare pentru a dezvolta Clisura Dunării; în cadrul celor 10 întâlniri au participat 150 locuitori din teritoriu și reprezentanți ai altor organizații interesate de dezvoltarea teritoriului;
  • 2 întâlniri ale grupului de lucru – după ce echipa celor 3 experți GAL a transcris și sintetizat informațiile din prima etapă de lucru, în cadrul a 2 întâlniri de lucru ale celor 3 experți și a membrilor 2 reprezentanți ai partenerilor implicați a fost dezvoltată prima propunere de elemente definitorii ale SDL: Viziune, Direcții de dezvoltare, Obiective strategice, Măsuri propuse spre finanțare și Acțiuni care să fie finanțate prin GAL
  • 10 întâlnirii de decizie bazate pe principiul deliberării – în fiecare localitate din GAL am organizat o întâlnire în care am prezentat propunerea grupului de lucru iar factorii prezenți la întâlnire au oferit feedback, au adus completări și au scos în evidență care ar reprezenta din perspectiva lor măsurile și acțiunile prioritare pentru dezvoltarea Clisurii; La aceste întâlniri au participat 150 locuitori din teritoriu și reprezentanți ai organizațiilor interesate de dezvoltarea teritoriului;
  • 3 întâlniri cu membri parteneriatului – am organizat și 3 întâlniri la care au luat parte membri parteneriatului format prin extinderea GAL și în celelalte localități din Clisură. Aceștia au realizat aceeași abordare deliberativă în care au decis ce este important și prioritar din perspectiva organizației pe care o reprezintă pentru dezvoltarea Clisurii; La aceste întâlniri au participat membri PARTENERIATULUI – unii participând la mai multe întâlniri.
  • 3 întâlniri ale grupului de lucru pentru dezvoltarea SDL – pe baza informațiilor culese, Grupul de lucru a avut 3 întâlniri în care s-a lucrat la forma finală a SDL și la culegerea informațiilor necesare pentru realizarea SDL care să fie propusă pentru aprobare în cadrul PARTENERIATULUI extins.
  • Întâlnirea membrilor PARTENERIATULUI – întâlnirea în cadrul căruia a fost decisă forma finală a SDL, formă care va fi depusă pentru noua perioadă de programare. Cu această ocazie au fost analizate și candidaturile celorlalți membri ai PARTENERIATULUI pentru a fi incluși ca membri ai GAL Clisura Dunării.
Copyright © 2025 Asociația GAL Clisura Dunării - Toate drepturile rezervate. Informațiile și documentele furnizate în acest portal web sunt distribuite GRATUIT și nu sunt destinate comercializării. 
Acest portal web nu reprezintă poziția oficială a Comisiei Europene. Întreaga responsabilitate referitoare la corectitudinea și coerența acestor informații aparține celor care administrează site-ul.
webdesign & hosting by